miercuri, 2 octombrie 2013

Tu cine esti?



Consider ca textul de mai jos ar fi bine sa ajunga la cat mai multa lume, toti cei cu care intram in contact, vecini, colegi, amici, rude, parinti! Va pun si voua acealeasi intrebari!

Sunt români din străinătate care nu sunt și nici nu vor fi atât de afectați de ceea ce se întâmplă acum în țară. Un prieten din Austria și unul din Anglia (străini amândoi) mă întreabă ce se petrece la noi. Verifică dacă informațiile din media sau de pe net sunt adevărate. Iar tu? Nimic. Nici o reacție. Dacă nici asta nu ajunge la tine, atunci ce te mișcă? Ce resorturi sunt în spatele ființei tale, de o pun în mișcare? Ce ar trebui să se întâmple pentru ca tu să te apleci asupra unei probleme? Te întreb fără nici o ironie. Îmi doresc să știu ce anume te face să te dai jos din pat dimineața? Ce anume te bucură sau te întristează? Ce emisiuni vezi și ce cărți citești? Unde-ți petreci timpul liber și mai ales ce fel de om ești? Poate te vor lăsa rece toate întrebările mele legate de persoana ta sau poate te vor face să ridici o sprânceană. Habar nu am. Și tocmai asta este problema. Nu știu nimic despre tine. Nu am idee cum e să fii în pielea ta. Nu pot minți acum, zicând că m-ar interesa prea mult persoana ta. Nu ești chiar atât de important. Totuși, o singură ”calitate” te pune în momentele astea în centrul atenției mele. Ești majoritar. Ești majoritar și inert. Și asta înseamnă că modul în care tu te manifești îmi afectează direct viața. Deciziile tale, atitudinile tale sau lipsa lor, mai degrabă, îmi creionează viitorul. Dacă aleg să rămân mai departe în țară sau dacă voi ceda ispitei de a pleca afară. Dacă voi avea o taxă în plus pentru niște drumuri de căcat sau nu. Dacă va trebui ”să-mi aștept cuminte rândul la un rinichi” când voi fi la spital sau dacă unii vor hotărî că japca este legală, toate astea depind de tine. Iar lipsa de acțiune și ignoranța ta în toate domeniile fac acest lucru înfricoșător. Și-mi este teamă pentru că nu știu cum să te recunosc, nu știu nimic despre tine și nici cum să ajung la tine și să-ți spun că îmi faci rău. Chiar ”neștiind” îmi faci mai mult rău decât poate cineva să facă unei societăți. Deci acum ai înțeles de ce mă interesează ceea ce crezi, gândești sau faci. Sper să manifești și tu măcar aceeași grijă față de viața mea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu